Senatorii nu vor fi invoiti pe 15 septembrie

Senatul nu le da voie parlamentarilor sa absenteze de la sedinta pe 15 septembrie ca sa poata participa la deschiderile de an scolar in teritoriu. "Senatorii care vor sa mearga la festivitati au timp, pana la ora 15,30, cand incepe sedinta de plen", a afirmat, ieri, dupa Biroul Permanent al Senatului, presedintele acestei Camere, Nicolae Vacaroiu. El a sustinut ca interdictia a fost votata in unanimitate de membrii Biroului Permanent. Pesedistii din conducerea Senatului intra astfel in contradictie cu decizia conducerii partidului lor. Vicele PSD Ion Solcanu a anuntat, luni, dupa Delegatia Permanenta a partidului, ca parlamentarii vor lipsi de la lucrari pe 15 septembrie, urmand ca ziua sa fie recuperata prin prelungirea programului de lucru.

Cota unica, dar nu cu jumatate de masura

Guvernul discuta astazi posibilitatea introducerii, incepand cu 1 ianuarie 2004, a unei cote unice de impozitare a veniturilor populatiei. Desi au fost vehiculate mai multe variante, se pare ca sansele cele mai mari le are introducerea unei cote intre 22-24%. Informatia ca s-ar putea aplica acest sistem a aparut pentru prima data in urma cu mai putin de o luna si a surprins atat mediile de afaceri, cat si organismele financiare internationale, deoarece in ultima forma a Codului fiscal, care tocmai trebuia sa fie aprobat de guvern, nici nu se pomenea de asa ceva. Modificarile aduse la impozitul pe venitul global vizau numai acordarea de importante deduceri la calcularea acestuia. Era vorba despre deducerea cheltuielilor cu dobanda la creditul ipotecar contractat pentru locuinta de domiciliu, a primelor de asigurare pentru locuinta, a contributiilor la schemele facultative de pensii ocupationale si pentru asigurarile private de sanatate, precum si a cheltuielilor cu reabilitarea termica si amenajarea locuintei. Acum, guvernul intentioneaza anularea tuturor acestor deductibilitati pentru a introduce cota unica de impozitare. Ce a putut determina aceasta schimbare radicala peste noapte? Cei care au cel mai mult de castigat de pe urma introducerii unei cote unice de impozitare de 22-24% sunt cei cu venituri mari, care in prezent intra la o cota de impozitare de 40%. Sunt practic acea tinta de electorat pe care pana acum guvernul Nastase nu a atins-o prin nici una dintre masurile adoptate. Pomana de ajutoare sociale date din belsug i-a vizat strict pe cei cu venituri reduse, chiar la limita saraciei. Numai ca de data aceasta, fata de miliardele aproape irosite, care nu vor aduce in nici un caz o viata mai buna pe termen de macar doi ani pentru cei care traiesc de pe o zi pe alta, introducerea cotei unice reduse de impozitare ar putea sa fie prima masura adoptata din ratiuni electorale care sa aiba si un impact pozitiv asupra economiei si a bugetului. "Efectele colaterale" ar putea fi reducerea evaziunii fiscale si a muncii la negru, precum si eliberarea unei cantitati mai mari de bani, care sa fie canalizata spre investitii si consum. Cat de spectaculoase vor fi rezultatele este insa greu de anticipat. Sistemul cotei unice de impozitare s-a adoptat mai mult de catre tarile din Europa Centrala si de Est, nefiind caracteristic tarilor din Uniunea Europeana. Masura este privita mai mult ca una tranzitorie, care sa rezolve unele hibe ale unor economii inca nefunctionale, unde nu s-au gasit modalitati mai eficiente de reducere a evaziunii fiscale. In Estonia, de exemplu, cota unica este de 26%, in Letonia de 25%, in Slovacia de 19%, iar polonezii se gandesc sa introduca o cota de 18%. In Rusia, trecerea la o cota de numai 13% a dus la dublarea incasarilor la buget si la reducerea peste asteptari a muncii la negru! Nu trebuie ignorat insa ca, fara exceptie, in toate aceste tari s-a mentinut si sistemul de deductibilitati similar celui pe care guvernul Nastase se gandeste sa il anuleze. E drept ca, dupa larghetea cu care in ultima vreme a aruncat cu bani de la buget in firmele de stat ineficiente, in masuri electoral-agricole si daca adaugam si pagubele produse de seceta atat in agricultura, cat si in sistemul energetic, este greu sa mai gasesti bani la buget si pentru acordarea deducerilor in discutie. Numai ca aplicarea cotei unice cu jumatate de masura ar putea reduce si efectele bune ale acesteia. Acordarea deducerilor pentru constructia si amenajarea locuintelor ar fi fortat reducerea evaziunii fiscale intr-un domeniu puternic afectat de utilizarea muncii la negru, iar in ce priveste deducerile la asigurari si pensii facultative, acestea ar fi dus si la formarea, in sfarsit, a unor investitori institutionali puternici - societati de asigurari sau fonduri private de pensii. Mai mult, impactul introducerii cotei unice ar putea fi diminuat pentru ca nu se "ataca" si adevaratele cauze ale muncii la negru. Care sunt, in primul rand, contributiile mari pe care le plateste angajatorul si apoi absenta unor constrangeri adecvate care sa determine angajatorul sa declare corect veniturile acordate angajatului. Atata timp cat contributia la asigurarile sociale ramane una dintre cele mai crescute din regiune - 34%, ce l-ar determina pe patron sa declare salariul pe care pana acum il platea la negru, cand asta ar insemna costuri suplimentare importante din partea lui, iar angajatul oricum nu ar primi nimic in plus? In alte tari, aceasta problema a fost rezolvata prin urmarirea atenta a veniturilor si cheltuielilor atat la furnizorul, cat si la beneficiarul de bunuri si servicii, dar si prin stabilirea si aplicarea unor sanctiuni atat de severe incat riscul asumat pentru plata la negru sa fie mult mai mare decat castigul obtinut de pe urma utilizarii acesteia. Ceea ce nu exista nicaieri in noile planuri ale guvernului Nastase. De asemenea, daca este sa ne uitam la simplificarea sistemului, care ar fi inca un argument in favoarea introducerii cotei unice, au mai ramas unele aspecte nerezolvate, cum ar fi impozitarea veniturilor din cedarea folosintei bunurilor - chirii, arenda etc., precum si a veniturilor din dobanzi si dividende, pentru care va trebui stabilita modalitatea de impozitare. Dupa cum se vede, aplicarea cu jumatate de masura ar putea sa omoare in fasa un mecanism care a dat rezultate bune in alte tari in tranzitie. Se face practic aceeasi greseala ca in cazul amnistiei fiscale, unde stergerea datoriilor numai la unele societati de stat nu va duce in nici un caz la rezolvarea problemei arieratelor sau ca in cazul hei-rup-urilor din privatizare si restructurare sau chiar a introducerii impozitului pe venitul global. A carui implementare si popularizare a costat milioane de dolari, dar care, fiind aplicat intr-o formula "originala", departe de cea practicata in tarile UE, care a fost sursa de inspiratie, nu a dus decat la birocratie, bani si timp pierdut.

O trupa de saltimbanci in cursa pentru Cotroceni

Pana ce tricolorul de sapte miliarde sa fluture deasupra Palatului Parlamentului, un alt steag, cu dimensiuni mult mai mari si care are in loc de stema un pistol cu teava innodata, sta sa se inalte. Este simbolul "Rascoalei comunitare", declansata in Romania de Victor Nitu, jurist la spitalul "Mavromati" din Botosani. "Rascoala comunitara" este "un proiect de dimensiuni uriase, conceput personal" de domnul Nitu. "Rascoala" are program, asa cum scrie la cartea de istorie, dar adaptat noilor provocari. Daca nu va fi inabusita, ea va rezolva problemele pensionarilor, orfanilor, somerilor, bolnavilor cronici si... reforma in Justitie. In paralel cu Rascoala, Romania lui Nitu traieste un alt mare eveniment: Campionatul Mondial de Fotbal de la Botosani. Acesta este al doilea punct din programul "presedintelui" Nitu. Indiferent daca trofeul ramane sau nu acasa, "presedintele" este hotarat sa duca la bun sfarsit si celelalte proiecte ale sale: universitatea-gigant si construirea unui oras in care sa traiasca numai persoane care au implinit un secol. "Nitu presedinte!" scandeaza voci fara chip, si juristul spitalului din Botosani se trezeste din visare. Este tot presedintele Fundatiei Bolnavilor Cronici, dar crede cu ardoare in programul pe care il viseaza inca din 1996. Cu aplomb, la mijlocul lui august isi anunta candidatura la Presedintia Romaniei. Este primul inscris in cursa. La mai putin de o saptamana apare primul rival. "Arata bine, se imbraca bine, miroase bine", asa il descriu constantenii pe avocatul Gheorghe Dinu, de 48 de ani. Prezidentiabilul de la malul marii este doctor in drept international si conferentiar la Universitatea Ovidius, unde se spune ca face amfiteatre pline. Este sigur de succes: "Nu candidez la un post de consilier, primar sau parlamentar, pentru ca nu ma pierd in lucruri marunte. Pe mine, aceasta functie de presedinte de tara nu ma impresioneaza. Spre deosebire de altii, eu am charisma si mesaj", spune Dinu. Avocatul nu are un program si nu face promisiuni. Spune insa ca va garanta aplicarea legilor. Dinu a fost criminalist in Militie, ofiter de contrainformatii, iar dupa Revolutie a activat la celebra "doi si un sfert". De ieri, lui Nitu si Dinu le tine companie in clubul candidatilor la Cotroceni insusi Emil Constantinescu. Aflat la Sibiu si intrebat despre candidatura sa la presedintie, fostul presedinte, care in 2000 aproape se jura ca nu va mai candida si nu-si va face partid, a dat un raspuns pe masura sa: "Daca este sa va dau un raspuns direct, raspunsul este da. Dar daca este sa luam in ansamblu ideea de candidatura, evident trebuie sa tin cont de mai multe aspecte". Incurajat de primii inscrisi in cursa si de absenta lui Ion Iliescu, Constantinescu spera sa mai pacaleasca o data electoratul. Programul sau nu mai ia in calcul 15 mii de specialisti care in 200 de zile vor face sa curga lapte si miere. "Eu cred ca partidul pe care il conduc are rolul de a redescoperi misionarismul, contactul de la om la om", spune Emil Constantinescu, fara a sti foarte clar ce le va spune oamenilor, pentru ca la congresul partidului sau nu s-a prezentat un program. In clubul candidatilor poate fi inscris si generalul Mircea Chelaru, presedintele PUNR. El si-a anuntat disponibilitatea pentru a candida deocamdata doar la Primaria municipiului Iasi. "Cunosc Mafia din oras si stiu cum sa lupt impotriva ei", ar fi spus generalul. I-ar fi stat mai bine printre prezidentiabilii de mai sus, dar nimic nu spune ca functia de primar nu este doar un antrenament. Iar betia de cuvinte si logica schioapa il pot califica si pe el, fara probleme, alaturi de juristul din Botosani, militianul tomitan sau geologul national. Urmare din pag. 1 Comisia juridica a acceptat, prin vot, un amendament propus de Cornel Badoiu, prin care se elimina primul articol al Ordonantei. Astfel, s-a eliminat restrictia prin care avocatilor-parlamentari li se interzicea sa pledeze in cauzele ce se judeca la judecatorii sau tribunale. Ca urmare, avocatii-parlamentari isi vor pastra dreptul de a pleda la toate instantele de judecata si de a acorda asistenta juridica la Parchetele de pe langa aceste instante. Amendamentul formulat de Cornel Badoiu a fost aprobat cu 10 voturi pentru si 8 impotriva, spre stupefactia vicepresedintelui comisiei, Emil Boc, care a numarat de cel putin cinci ori ca sa se convinga de rezultatul votului. Dupa incheierea sedintei, Emil Boc a declarat ca a facut toate artificiile posibile pentru a impiedica respingerea Ordonantei. Artificiul care a salvat Ordonanta a fost invitarea la dezbateri si a unui reprezentant al Uniunii Avocatilor, drept pentru care dezbaterile au fost amanate. Ordonanta de Urgenta a Guvernului urmarea, pe langa limitarea instantelor la care avocatii-parlamentari pot pleda, si restrictionarea cauzelor pentru care pot incheia contracte de asistenta (printre care cele de coruptie sau cele care aduc atingere sigurantei statului). Primul punct a fost deja anulat in Comisia juridica a Camerei Deputatilor.

Nastase lauda viitorul model Dacia

Noul autoturism Dacia, care va fi lansat anul viitor de grupul Renault, va fi mai mare si mai confortabil decat actualul model, a afirmat, miercuri, premierul Adrian Nastase. Seful Executivului a remarcat bordul modern si spatiul alocat portbagajului. "Masina este intr-un stadiu foarte avansat de constructie, in prezent efectuandu-se retusurile necesare. Cand am fost in Franta, m-am urcat intr-una din aceste masini, am invartit cheia de contact, pentru ca ma intrebam daca autoturismul respectiv are si motor, si m-am convins ca beneficiaza si de acest lucru", a spus Nastase. Potrivit lui Nastase, modelul standard va costa circa 5.000 euro, cu aproximativ 50% mai putin decat variantele care vor beneficia de dotari suplimentare, precum aer conditionat sau airbag. "Masina se inchide ermetic, deci banuiesc ca nu o sa mai ploua in ea", a mai spus premierul.

Razvan Sabau, in sferturile de finala la BCR Open Romania

Ieri, pe terenul central de la Arenele BNR, jucatorul roman de tenis Razvan Sabau a reusit un rezultat extraordinar. Aflat pentru prima oara in acest an pe tabloul principal al unui turneu din circuitul ATP, compatriotul nostru l-a eliminat in trei seturi, 6-4, 0-6, 6-4, pe spaniolul Alberto Martin, cap de serie nr. 8 si castigator al turneului de la Bucuresti in 1999. Pentru aceasta victorie, cea mai importanta din cariera sa intr-un turneu de seniori, Razvan va primi 10.600 de euro si 8 puncte in clasamentul ATP. In turul trei, Sabau il va intalni pe armeanul Sargis Sargsian, cel care l-a eliminat, ieri, pe Ionut Moldovan.

Caleidoscop

Ferrari rontait de un soarece Un soricel foarte infometat si-a incercat puterile pe noul Ferrari rosu, in valoare de 110.000 de lire sterline, apartinand fostei tenismane britanice Sue Barker. Soricelul a patruns in incapatorul garaj al familiei Barker din Surrey si, din toate cele patru masini aflate acolo, a ales-o pe cea mai scumpa. In putine ore, el a reusit sa roada intregul sistem electric al Ferrari-ului, imobilizandu-l complet. Lucrarile de reparatie au costat 7 000 de lire sterline. Pensa in stomac descoperita la controlul de securitate de pe aeroportO femeie din Canada care suferea, de cateva luni, de dureri de stomac, a descoperit cauza suferintelor sale pe aeroport, cand se pregatea sa plece in vacanta. Exasperat de piuitul continuu al detectoarelor de metal in preajma femeii, desi aceasta nu avea nimic metalic la ea, personalul aeroportului i-a sugerat o radiografie. Cateva zile mai tarziu, radiografia a demonstrat ca femeia avea o pensa in stomac, pe care doctorii care o operasera cu cateva luni mai inainte o uitasera acolo. Benjamin Bratt are o fetitaFostul logodnic al Juliei Roberts, actorul Benjamin Bratt (39 de ani) (cunoscut pentru rolul sau din serialul "NYPD Blue"), are o fetita. Sotia sa, actrita Talisa Soto (35 de ani) a nascut la New York o fetita sanatoasa de 3,200 kg, care se va numi Sophia Rosalinda. Cei doi s-au cunoscut pe platourile de filmare de la "Pinero" si s-au casatorit la putina vreme dupa aceea. Ambii isi doreau o familie, ceea ce partenerii lor anteriori nu au inteles. (Nici Julia Roberts, nici fostul sot al Talisei, actorul Costas Mandylor, n-au fost de acord sa aiba copii). Mila Jovovich prefera barbatii europeniFrumoasa actrita Mila Jovovich, care a implinit ieri 27 de ani, a marturisit unei reviste americane ca "este nebuna dupa barbatii europeni". "Acestia iubesc femeile nu doar pentru corpul lor si inteleg ca o femeie poate fi in acelasi timp si frumoasa, si inteligenta". Se intelege ca ultimul iubit al divei nascute la Kiev este un britanic, regizorul Paul Anderson, pe care Mila il considera un "sexy freak" (o ciudatenie sexy). (Se pare ca Anderson, desi mai putin celebru, face parte din aceeasi specie cu regizorul Luc Besson, primul iubit notoriu al Milei). Starul din "Al cincilea element" stie ca este prea indepedenta si, de aceea, barbatii din preajma ei se simt, de multe ori, amenintati. "La inceput, barbatii ma iubesc pentru independenta mea. Dupa aceea, ma urasc pentru asta, pentru ca isi dau seama ca nu vor putea fi niciodata Numarul Unu pentru mine", spune Mila. Newsweek va aparea in limba chinezaGrupul Newsweek Inc. a anuntat, luni, la New York, ca intentioneaza sa-si lanseze, anul viitor, editia in limba chineza, care va fi pusa in vanzare in China si Hong Kong. Revista se va numi "Newsweek Select" si va aparea lunar, nu saptamanal, ca "sora" ei americana. Ea va fi publicata de compania The Washington Post (detinatoarea "Newsweek"), in colaborare cu compania Sino World CNW Publishing, o filiala a concernului vertex din New York. ""Newsweek Select" va prezenta cititorilor chinezi cele mai noi informatii si tendinte din lumea afacerilor, sanatate, viata familiala, stiinta si tehnologie si divertisment. Obiectivul nostru este acela de a aduce cititorilor de limba chineza evolutiile majore din Statele Unite si din lume", a declarat Richard M. Smith, presedintele si redactorul sef al revistei americane "Newsweek". Din prudenta, dl. Smith a evitat sa se refere la aspectele politice, lasand sa se inteleaga ca revista nu se va concentra prea tare asupra lor.

Pentagonul mobilizeaza 9.000 de rezervisti pentru apararea bazelor aeriene de un eventual atac terorist

Ministerul american al Apararii (Pentagonul) a anuntat, luni, mobilizarea a aproximativ 9.000 de rezervisti din cadrul Fortelor Terestre si Gardei Nationale a SUA pentru a garanta securitatea bazelor aeriene de pe teritoriul american. Este vorba de 163 de baze militare aeriene, a declarat responsabilul militar Thomas Hall, insistand ca mobilizarea nu are nici o legatura cu intentiile SUA de a lansa o eventuala campanie militara in vederea dezarmarii Irakului. Dupa atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 (New York si Washington), securitatea bazelor aeriene amintite a fost asigurata de 4.500 de rezervisti din cadrul Fortelor Aeriene ale SUA.

Presedintia greaca a UE va intensifica pregatirile pentru aderarea Romaniei si Bulgariei

Presedintia greaca a Uniunii Europene (UE), care va incepe la 1 ianuarie 2003, "va face sa avanseze toate procedurile de pregatire a aderarii Romaniei si Bulgariei", tari fata de care UE si-a asumat obiectivul de a le primi in 2007, a afirmat, marti, premierul grec, Costas Simitis. Premierul Simitis a afirmat ca guvernul sau va veghea la "respectarea calendarului" fixat la summitul UE de la Copenhaga, pentru ca extinderea Uniunii sa se realizeze la termen. Extinderea nu va putea avea loc decat daca fiecare dintre cele 15 state membre ale Uniunii actuale vor da unda verde intrarii noilor membri in forul comunitar. Grecia intentioneaza sa organizeze, la 16 aprilie, la Atena, o ceremonie pentru semnarea in cadru solemn a tratatului privind extinderea. Presedintia greaca a UE va incerca sa promoveze, de asemenea, "parteneriatul Turciei cu Uniunea Europeana". O alta prioritate a viitoarei Presedintii a Uniunii va fi promovarea "politicii sociale europene" si "apropierea dintre cetateni si Europa", pe baza concluziilor summitului de la Lisabona din aprilie 2000. Crearea de locuri de munca, stimularea intreprinderilor mici si mijlocii, lupta impotriva marginalizarii sociale si protectia mediului inconjurator vor constitui alte prioritati ale Presed

Conservatorii britanici au cea mai scazuta cota de popularitate din ultimii ani

Partidul Conservator din Marea Britanie, prima forta a opozitiei, este creditat cu 27 la suta din intentiile de vot, inregistrand astfel cel mai prost scor din ultimii patru ani, dupa cum releva un sondaj de opinie dat marti publicitatii la Londra. Se pare ca "tories" nu au stiut sa profite suficient de scandalul care a afectat, de mai multe saptamani, imaginea sotiei primului-ministru, Cherie Blair, fiindca Partidul Laburist al premierului Tony Blair si-a mentinut credibilitatea, dispunand in prezent de 41 la suta din intentiile de vot, relateaza AFP. Totusi, in luna octombrie avea 43 la suta, de unde se trage concluzia ca prestigiul lui Tony Blair este in usoara scadere, mai ales ca doar 44 la suta din subiectii intervievati s-au declarat satisfacuti de activitatea primului-ministru, fata de 45 la suta care sunt nemultumiti. In luna mai, situatia era favorabila lui Blair cu plus 6 la suta. Conservatorii lui Iain Duncan Smith au un trend in scadere, 27 la suta fata de 32 la suta in luna octombrie. Liberal-democratii, cea de a treia formatiune politica din Marea Britanie, beneficiaza de sustinerea a 23 la suta din persoanele consultate, avand cel mai bun scor de dupa mai 1994. In alta ordine de idei, 44 la suta din subiectii supusi sondajului s-au pronuntat impotriva unui razboi la adresa Irakului, cu 3 la suta mai multi decat in luna octombrie. Sondajul a fost realizat pe un esantion reprezentativ de 1.006 persoane.

80 de intreprinderi germane au colaborat cu Bagdadul

Declaratia Irakului privind armele de distrugere in masa "contine numele a mai mult de 80 de intreprinderi germane" care au cooperat cu Bagdadul, o parte chiar in pofida embargoului international, se arata in editia de marti a cotidianului Tageszeitung. Acest raport, a carui versiune prescurtata va fi facuta publica in curand, citeaza "mai mult de 80 de firme germane - printre care laboratoare de cercetare private si publice -, precum si numeroase persoane particulare", a afirmat publicatia, care sustine ca a intrat in posesia catorva capitole ale raportului. Societatile care figureaza in acest raport "ar fi furnizat, din 1975, piese, componente, materii prime si ajutor tehnic programelor lui Saddam Hussein de producere a armelor nucleare chimice si biologice", sustine cotidianul citat. Potrivit acestuia, anumite cazuri de relatii cu Irakul au durat pana in 2001, in conditiile in care Irakul este supus embargoului international din august 1990. O purtatoare de cuvant a Ministerului Economiei de la Berlin a precizat, luni, ca guvernul german a informat, in 1990, Camera Deputatilor (Bundestag) despre exporturile de armament catre Bagdad. De atunci, justitia germana a initiat mai multe anchete pentru incalcari ale embargoului de catre intreprinderi germane. Cea mai recenta ancheta de acest tip a vizat doi germani banuiti ca ar fi vandut echipamente si materiale Irakului, care urmeaza sa fie judecati in ianuarie, la Mannheim (sud-vestul Germaniei). Principalul suspect, Bernd S., un inginer in varsta de 59 de ani, este in inchisoare de aproape un an. El s-a folosit de societatea sa, Alriwo GmbH, pentru a achizitiona utilaje de forare intrebuintate la fabricarea tunurilor de mare calibru, susceptibile de a fi utilizate pentru arme de distrugere in masa, potrivit Parchetului.

Bush da semnalul pentru inceperea instalarii scutului antiracheta

Presedintele George W. Bush urma sa anunte, ieri, inceperea amplasarii controversatului scut american antiracheta (MD) pana in 2004. Decizia demararii proiectului care, dupa instalarea lui Bush in fruntea administratiei de la Washington a fost pe punctul de a provoca o noua criza in relatiile dintre Casa Alba si Kremlin, este luata la un an de la retragerea unilaterala a Statelor Unite din tratatul privind limitarea sistemelor de racheta (ABM), incheiat de rusi si americani in anul 1972. Citand surse oficiale anonime din capitala Statelor Unite, publicatia "The Washington Times" dezvaluie, in numarul sau de ieri, ca Bush doreste desfasurarea a zece interceptoare terestre de rachete la Fort Greely, in Alaska, pana in 2004, precum si a altor zece interceptoare similare, pana in 2005 sau 2006. Acest sistem va proteja Statele Unite de rachetele cu raza lunga de actiune, care ar putea fi lansate de tarile considerate "teroriste" de catre Casa Alba. Interceptoarele vor fi ghidate la tintele reperate, prin intermediul unei retele globale de radare si senzori care vor identifica rachetele cu raza lunga de actiune. Pentru a extinde utilitatea scutului impotriva rachetelor cu raza medie si scurta de actiune, Pentagonul intentioneaza sa folosesca navele militare dotate cu sisteme "Aegis". Pregatirile in vederea construirii silozurilor de depozitare pentru rachetele interceptoare la Fort Greely au inceput, de altfel, din luna iunie, imediat dupa ce ABM a incetat, oficial, sa mai existe. In ultimul an, Pentagonul a testat insa mai multe sisteme de aparare impotriva rachetelor cu raza scurta de actiune. Pe 11 decembrie, unul dintre aceste teste s-a incheiat cu un esec. Intentia americanilor de a desfasura scutul antiracheta a fost criticata in timpul intrevederii de la inceputul acestei luni, dintre presedintii Rusiei, Vladimir Putin, si Chinei, Jiang Zemin. Pe termen lung, Moscova si Beijingul se tem de o globalizare a acestui sistem controlat de americani, care ar putea afecta sferele de influenta ale Chinei si Rusiei. De altfel, premierul danez, Anders Fogh Rasmussen, a anuntat, ieri, ca Statele Unite au adresat o cerere oficiala Danemarcei, solicitand dreptul de a utiliza baza-radar americana de la Thule, din Groenlanda (teritoriu danez cu autonomie interna), pentru a construi un scut de aparare. Rasmussen a precizat insa ca executivul de la Copenhaga se va consulta cu autoritatile locale din Groenlanda, inainte de a oferi un raspuns administratiei de la Washington. Baza de la Thule a servit multi ani Statelor Unite drept post de observatie in cazul unui atac din partea fostei Uniuni Sovietice. De asemenea, Statele Unite au cerut includerea bazei britanice de la Fylingdales, in proiectului scutului antiracheta. Baza de la Fylingdales este dotata cu un sistem radar extrem de performant, care poate semnala imediat eventualele rachete lansate de pe teritoriile statelor aflate pe "lista neagra" a Casei Albe.

Pentagonul pregateste operatiuni clandestine de propaganda in tarile neutre si aliate

Departamentul american al Apararii ia in considerare emiterea unei directive care sa autorizeze armata Statelor Unite sa organizeze operatiuni clandestine de influentare a opiniei publice si a liderilor din tari aliate sau neutre, informeaza ieri cotidianul american "The New York Times", citand oficialitati din cadrul Pentagonului si ai administratei prezidentiale de la Washington. Potrivit surselor citate, operatiunile secrete de propaganda permise de reglementarea, aflata acum in dezbatere in cadrul administratiei Bush, ar putea include, de exemplu, eforturi de discreditare si subminare a influentei moscheilor si a scolilor religioase islamice care au devenit pepiniere ale extrmemismului islamic si antiamerican in Orientul Mijlociu, Asia si Europa. Ceea ce transforma insa reglementarea intr-o controversa cu partizani si adversari feroce in capitala americana este faptul ca directiva va permite influentarea clandestina a opiniei publice si a liderilor din tari aliate, cum ar fi de pilda Germania, unde agentii armatei americane ar putea incerca prin operatiuni informationale clandestine sa schimbe, de exemplu, perceptia opiniei publice sau pozitia autoritatilor fata de un eventual razboi in Irak (cancelarul german Gerhard Schroder a declarat fara echivoc ca Germania nu va participa la o operatiune militara importiva Irakului, chiar daca aceasta va fi aprobata de ONU). In prezent, politica americana in acest domeniu este reglementata de o directiva secreta a Departamentului Apararii intitulata "3600.1: Operatiuni Informationale", care permite utilizarea de tactici informationale agresive numai impotriva "factorilor de decizie adversi". Majoritatea oficialilor americani sunt de acord ca armata trebuie sa intreprinda asemenea operatiuni impotriva adversarului, in special inainte si in timpul unui razboi, in timp ce, in tarile aliate este considerat suficient un efort de relatii publice de rutina. Asa cum precizeaza NYT, secretarul american al Apararii, Donald Rumsfeld, nu s-a hotarat inca daca va extinde sau nu tacticile informationale si asupra tarilor aliate, desi este una dintre vocile de la Washington care cer cu vehementa o strategie mai indrazneata de influentare a opiniei publice internationale in favoarea Americii. In luna februarie a acestui an, la presiunile Departamentului de Stat, care a si initiat un program deschis de combatere a antiamericanismului in lume, Pentagonul a trebuit sa renunte la un Birou de Influenta Strategica (OSI), la foarte putin timp dupa infiintare. Aparat la vremea respectiva cu multa convingere de secretarul Apararii, OSI avea rolul de a furniza presei straine stiri si, posibil, informatii false, pentru a infuenta opinia publica in afara granitelor SUA.

Extinderea UE nu va costa mult

Toate zvonurile conform carora bugetul Uniunii Europene va "exploda" din cauza extinderii sunt complet nefondate, a subliniat comisarul european pentru buget, d-na Michaele Schreyer, citata marti de EUObserver. In primii trei ani de la extindere - 2004-2006 - noile state membre vor primi 25,1 miliarde de euro, dar vor si contribui cu 14,7 miliarde, iar diferenta de circa 10,3 miliarde de euro o vor acoperi contributiile celor 15 state actuale ale Uniunii. "Nici nu se putea obtine un pret mai bun", a subliniat comisarul, mentionand ca, in medie, extinderea va costa circa 9 euro pe an de fiecare cetatean al actualei Uniuni. Cifra de 25,1 miliarde de euro pe care o vor primi noile state membre este cu 9,4 miliarde mai mica decat cea stabilita initial la Berlin, in 1999, dar aceasta se explica prin faptul ca atunci Cei 15 aveau in vedere extinderea in 2002. In termeni de produs intern brut, Cei 15 vor contribui, in 2004, fiecare cu 0,043 la suta, ceea ce inseamna, de pilda, pentru Belgia - 340 milioane de euro, 2,6662 miliarde pentru Germania si 1,608 miliarde pentru Italia, totul calculat la preturile din 1999, cand s-au stabilit perspectivele financiare pentru urmatorii trei ani. D-na Schreyer a mentionat ca este prea devreme sa se spuna daca in 2006 noile state membre vor deveni contributoare nete la bugetul Uniunii. In ce priveste Romania si Bulgaria, ce urmeaza sa adere la UE in 2007, asistenta de preaderare va creste, in acest moment fiind prevazuta, pentru 2003, suma de un miliard de euro. Comisia a propus cresterea acestei sume progresiv cu 20 la suta in 2004, 30 la suta in 2005 si 40 la suta in 2006, dar statele membre trebuie sa se pronunte in aceasta privinta in cursul presedintiei grecesti a UE, ce incepe la 1 ianuarie 2003. Statele membre au decis totodata la summit-ul de la Copenhaga sa majoreze semnificativ asistenta financiara pentru Turcia dupa 2004. In 2003, Ankara va primi suma de 144 milioane de euro, apreciata de comisarul european ca "destul de modesta".

PNL cere demisia prefectului "sexist" de Maramures

Liberalii demasca "sexismul" prefectului de Maramures, Liviu Bechis, si ii cer premierului sa-l elibereze din functie. Contestat si de pesedisti din propria-i filiala, Bechis a facut imprudenta sa declare intr-un interviu ca numirea unei femei (Ludovica Parvu) in functia de subprefect a fost o masura nefericita, intrucat el ar fi colaborat mult mai bine cu un barbat. Aceste consideratii i-au enervat pe liberali, care au taxat discriminarea sexuala practicata de prefect si n-au pierdut ocazia de a invinui PSD de "europenism de fatada".

Banii negri pentru partide, strecurati prin asociatii si fundatii

Camera Deputatilor a decis, ieri, ca fundatiile si asociatiile vor putea finanta formatiunile politice, desi intreaga opozitie a protestat fata de eliminarea acestei restrictii din textul initial al Legii privind finantarea partidelor. "De clienti aveti nevoie, pentru clienti ati votat", le-a spus liderul deputatilor PRM, Augustin Bolcas, parlamentarilor PSD. Bolcas a sustinut ca, dupa ce prin lege sindicatele au devenit simple filiale ale partidelor, acum si ONG-urile vor deveni dependente de formatiunile politice. Deputatul PD Emil Boc a declarat ca posibilitatea ca partidele sa primeasca bani de la asociatii si fundatii deschide calea unei finantari "pe usa din dos". Potrivit lui Boc, Legea finantarii partidelor politice a fost astfel deturnata de la scopul initial, iar campania anticoruptie relansata de guvernul Nastase, recent, primeste astfel "o grea lovitura". Deputatul PD a mai aratat ca, in Marea Britanie, un partid poate fi finantat de catre o singura fundatie, respectiv acea fundatie care are drept scop promovarea doctrinei partidului. Parlamentul urmeaza sa decida, intr-o sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, asupra unui alt text controversat din Legea finantarii partidelor, respectiv cel in care ar urma sa se stabileasca daca subventia de la buget se acorda in functie de numarul de mandate obtinute in alegeri sau de mandatele "existente". Boc a explicat ca, daca s-ar acorda subventii in functie de mandatele existente, s-ar incuraja implicit migrarea parlamentarilor de la un partid la altul. Comisia de mediere, care urma sa rezolve diferentele dintre textele adoptate de Senat si, respectiv, de Camera Deputatilor, nu a ajuns la un compromis in aceasta chestiune.

Basescu vrea sa taie capete ineficiente la varful PD

Ratarea obiectivului fixat pentru sfarsitul anului in curs, de atingere a unui procent de 12-15 la suta in sondajele de opinie, a tulburat apele la varful PD. Senatorul Viorel Pana a deconspirat, ieri, ca, la sedinta Biroului Permanent de luni, Traian Basescu a anuntat schimbari importante in acest for de conducere. "S-a ajuns la concluzia ca se impune o remaniere si la centru, asemeni celor procedate in teritoriu", a spus Pana. El a explicat ca aceste masuri radicale vor fi luate impotriva sefilor democrati care au avut o prestatie publica stearsa, in locul acestora urmand a fi promovati tineri, tinere, afaceristi si oameni din filiale. Miscarea le-ar putea prii si unora dintre "baronii" care au cazut in plan secund o data cu Petre Roman, dar care nu l-au "faultat" prea tare pe Traian Basescu (ex. Radu Berceanu). Acestia ar putea reveni in top, pe considerentul utilitatii lor in planul imaginii. Cu toate acestea, din spusele lui Viorel Pana, Basescu nu a rostit nume de lideri demisi sau promovati, intrucat "nu e bine inainte de Craciun".

20% din capitalul regiilor - pus deoparte pentru despagubirea proprietarilor de imobile nationalizate

Guvernul a prelungit, pana la 14 martie 2003, termenul pana la care fostii proprietari pot depune actele necesare revendicarii unor imobile nationalizate. Prin Ordonanta de Urgenta 184/2002, Executivul a mai decis ca o cota de pana la 20% din capitalul social al companiilor nationale rezultate din reorganizarea unor regii (cum ar fi, de exemplu, Distrigaz, Electrica sau Petrom) va fi rezervata pentru acordarea de despagubiri acelor proprietari care nu-si pot recupera in natura cladirile nationalizate. In expunerrea de motive la ordonanta se arata ca aceasta este "singura solutie posibila", solutie care are si avantajul de a accelera privatizarea. Executivul va stabili, printr-o hotarare, cotele alocate fiecarei companii nationale, precum si modul de alocare al actiunilor. O alta prevedere a acestei ordonante arata ca primariile, consiliile judetene, ministerele, precum si societatile comerciale cu capital de stat sau privatizate nu pot beneficia de avantajele Legii privind imobilele nationalizate si, in consecinta, nu au dreptul sa revendice cladiri care le-au fost confiscate abuziv. Guvernul sustine ca "a considera altfel ar insemna inducerea unei contrarietati de interese "statul versus statul"". Cabinetul Nastase a intins o mana celor circa 10.000 de chiriasi care, dupa ce si-au cumparat locuintele in baza Legii 112/95, s-au trezit cu contractele desfiintate de catre Justitie. Acum, chiriasii incearca sa-si recupereze cel putin banii platiti pe casele pierdute, asa ca Guvernul a decis sa scuteasca de taxa de timbru actiunile lor in Justitie pentru restituirea pretului actualizat platit pentru aceste imobile. Executivul a inventat pentru cetatenii straini sau apatrizi care urmeaza sa-si recupereze terenuri in intravilan notiunea de "drept de folosinta special", adica acestia isi pot recupera pamanturile avand toate drepturile, mai putin cel de dispozitie, ceea ce inseamna ca nu vor putea vinde aceste pamanturi. Constitutia interzice cetatenilor straini sau apatrizilor sa detina terenuri in Romania. Cei care vor beneficia insa de dreptul de folosinta special vor putea transmite acest drept catre terti. Cabinetul Nastase s-a mai gandit sa-i stimuleze si pe functionarii care se ocupa in mod direct de aplicarea Legii caselor nationalizate, asa ca le acorda, prin Ordonanta de Urgenta 184/2002, un spor lunar de dificultate de pana la 50% din salariul de incadrare, spor care se acorda pe o perioada de pana la sase luni. Conducatorii fiecarei institutii vor stabili cine sunt fericitii beneficiari ai sporului. In sfarsit, Executivul a prelungit cu 30 de zile si termenul de depunere a cererilor de retrocedare a imobilelor nationalizate care au apartinut unor culte religioase. Acest termen ar fi urmat sa expire la

CEDO a respins doua cereri de rectificare facute de Romania

Comitetul de cinci judecatori ai Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg a respins doua cereri inaintate de statul roman privind rectificarea unor sentinte date de CEDO in cazuri de imobile nationalizate, au declarat, ieri, surse judiciare. Guvernul Romaniei a cerut rejudecarea la Marea Camera a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a doua dosare - Hodos si Vasiliu - motivand ca sunt de clarificat anumite aspecte care ar ridica probleme de executare a sentintelor date. Intre altele, Agentul Guvernamental a contestat modul de stabilire a valorii imobilelor nationalizate de catre magistratii Inaltei Curti, intrucat aceasta se raporteaza la piata imobiliara din Bucuresti, fara a se lua in calcul, de exemplu, gradul ei de uzu

Timisoara si-a jelit mortii

O batrana in haine cernite saruta lumanarea si o pune langa una din lespezile de marmura neagra din Cimitirul Eroilor. Lacrimile curg si femeia isi jeleste cu glas stins copilul, impuscat in 17 decembrie '89. Nici dupa 13 ani ranile nu s-au inchis: "Mi l-au impuscat si l-au dus criminalii de l-au ingropat in Cimitirul Eroilor. Cand l-am scos din groapa, avea buletinul la el. Nu era necunoscut, cum au zis ei". Putin mai incolo, o femeie sta prabusita peste mormant si se roaga, incercand sa-l reinvie pe cel pierdut in acel decembrie. "Parca a fost ieri, dar au trecut totusi 13 ani", constata, printre sughituri, femeia. Linistea din cimitir e sparta de bocetele femeilor si de fasaitul steagurilor tricolore in berna. Ieri, la Timisoara, a fost zi de doliu. Rudele celor rapusi s-au intalnit, ieri, cu Puterea. Domnii de la PSD au catadicsit in cele din urma sa vina la cimitir, dupa ce cu o zi inainte, ii tratasera cu indiferenta pe revolutionarii Timisoarei. Prefectul Horia Ciocarlie, subprefectul Dorel Gatlan si presedintele Consiliului Judetean Timis, Dan Ioan Sipos, cu totii membri ai PSD, n-au lipsit ieri de la nici un moment unde presa a fost prezenta. "De 13 ani incoace, tot ei sunt la putere. Noi traim cu o pensie de 600-700.000 de lei si ei au salarii de 70 de milioane. Putem sa le spunem orice, ca le intra pe o ureche si le iese pe alta", ofta, printre sughituri de plans, una din vaduvele revolutiei. Pana si preotii, care au oficiat slujba de pomenire a eroilor, au trebuit sa stea pret de cateva minute ca sa astepte oficialitatile. Subprefectul a ajuns la Cimitirul Eroilor dupa ce slujba a inceput, iar presedintele Consiliului judetean a avut grija sa se faca remarcat la momentul pomenirii. Zambetele au reaparut pe fetele mai-marilor judetului imediat dupa ce au depus coroane cu morga ceruta de protocol. In acest timp, o duzina de amarasteni se inghionteau discret cu paznicii cimitirului, care de-abia ii tineau in frau ca sa nu se repeada la pomeni pana nu este gata slujba. Dupa ce si-au plans mortii acasa, revolutionarii timisoreni vor fi, joi, la Bucuresti, pentru a sfinti monumentul ridicat la Popesti-Leordeni, acolo unde, in 1989, cenusa mortilor Timisoarei a fost aruncata intr-o gura de canal. Ceausescu a incercat sa stearga istoria, asa cum azi Puterea a incercat sa mimeze smerenia in fata eroilor.

Nemultumiri in Armata din pricina primelor de integrare

"Stiam de la inceput ca vor exista nemultumiri cu privire la modul de repartizare a primelor de integrare. Sunt, probabil, persoane care ar fi meritat astfel de prime si nu le-au primit. Imi exprim dezamagirea pentru astfel de cazuri..". Aceasta a fost declaratia secretarului de stat George Cristian Maior, intrebat de ziaristi, ieri, in cadrul unei conferinte de presa, despre sumele alocate de Guvern prin ordonanta de urgenta ca prime de integrare. In plus, Maior a precizat ca este vorba de sume consistente, "ceva mai mult de un salariu lunar", cu care vor fi rasplatite persoanele din cadrul ministerului, care au avut merite deosebite in cadrul procesului de integrare a Romaniei in NATO. Modul de selectionare a persoanelor recompensate a fost stabilit de catre sefii de departamente din minister, cu precadere din Departamentul de Integrare si din Statul Major General. Secretarul de stat a explicat insa ca aceste prime nu vor lua locul traditionalelor prime de Craciun, care vor fi acordate la fel ca in anii anteriori.

Posesorii de Dacie - fortati sa cotizeze la asigurare de Mercedes

Pentru maine este programata prezentarea de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) a unui prim lot de societati care au dreptul sa incheie asigurarea obligatorie de raspundere civila auto pentru 2003. Practic, cei care stiu ca vor circula cu automobilul pe 1-3 ianuarie 2003 au la dispozitie mai putin de 10 zile pentru a plati aceasta asigurare si a fi astfel in legalitate. Probabil ca avand interesul sa stranga o parte cat mai mare din sumele care vor veni de la populatia motorizata, societatile de asigurari vor lucra in foc continuu si cu agenti de vanzari suficienti. Fata de anii trecuti, aceasta intarziere pentru a avea... voie sa platim ramane neobisnuita. Asa cum neobisnuit de mare este si cresterea nivelului RCA pentru 2003, de plus 35%, fata de 2002. Pana acum, cresterea nivelului RCA se facea in corelatie cu saltul preturilor in anul precedent, respectiv cu inflatia (estimata), un indicator care aproximeaza, cat de cat, cresterea salariilor. Anul acesta, inca din toamna se stia ca inflatia anuala 2002 va fi sub 20%. Dar Comisia Asigurarilor spune ca in stabilirea nivelului RCA 2003 a luat in considerare pe langa salariul brut mediu lunar (dupa statistica oficiala cel net a ramas neschimbat in ultimul an, sub 120 euro) si faptul ca a fost impusa dublarea limitelor maxime ale despagubirii, pentru acoperirea carora asiguratorii au nevoie de sume mai mari. Cu alte cuvinte, trebuie sa platim mai mult pentru ca in 2003 se va acorda o despagubire maxima de 800 milioane de lei (acum, circa 23.000 euro) pentru daune materiale directe si indirecte, respectiv 200 milioane de lei (circa 5.750 de euro) in caz de vatamari corporale sau de deces. "In conformitate cu angajamentele asumate, Romania trebuie sa se alinieze treptat, pana in momentul aderarii la UE, la nivelul minim al despagubirilor din tarile membre, de 100.000 euro pentru pagube materiale, respectiv 350.000 euro pentru vatamari corporale" - explica CSA. Cate autoturisme inscrise in circulatie au nevoie, in caz de avarie, de despagubiri reale de 23.000 de euro? Dar de 20.000, sau 15.000? Comisia Asigurarilor nu are raspuns la astfel de intrebari, pentru ca nu are o asemenea baza de calcul. Se pot face estimari; spre exemplu, pana in decembrie anul acesta (considerat unul din cei mai buni ani pentru piata auto) din 81.000 autoturisme vandute, 50.000 sunt din productia autohtona (37.700 Dacii, deci sub 5.000 euro), iar din cele 31.000 importate cel putin 10% sunt la preturi sub 10.000 de euro si peste 75% sunt sub 20.000 de euro (pe baza datelor Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autovehicule - APIA). Pe scurt, de-abia 10% din vanzarile anuale de autoturisme mai sunt din segmentul "peste 20.000 de dolari". Sa luam in calcul ca, peste un an, aceste masini isi pierd din valoarea de piata, la care se face despagubirea. In sfarsit, sa comparam numarul de autoturisme vandute cu intreg parcul, de peste trei milioane autoturisme. "Cu o buna aproximatie, putem spune ca, la ora actuala, maximum 1% din parc il reprezinta autoturisme cu valoare de piata peste 23.000 de euro" - spune Petre Carp, presedintele APIA. Sa mai luam in calcul ca o buna parte din masinile noi "mai scumpe" sunt cumparate in leasing, ceea ce inseamna ca sunt asigurate CASCO, adica asiguratorul se obliga sa acorde despagubire completa. In general insa, posesorul unei masini "tari" stie ca trebuie sa se apere singur printr-o asigurare CASCO, inclusiv pentru riscul de furt. In aceste conditii, este cinic sa vorbesti de "necesitatea" de-a avea despagubiri europene. Este insa o metoda foarte usoara de-a face bani pe seama romanului mediu care trebuie sa dea o treime din salariu pentru RCA la o rabla cu care merge din an in paste. Banii se aduna de la cei multi. O privire asupra rapoartelor din anii trecuti ale CSA arata ca despagubirile datorate pentru dosarele de dauna aferente RCA sunt, in medie, 60% din total prime incasate in anul respectiv. Asadar, RCA-ul este o afacere din care poate sa ramana un nesperat profit "curat".

Partea germana, vinovata de facsimilarea Codex Aureus

Secretarul de stat Florin Rotaru a declarat, marti, in fata Comisiei de cultura din Camera Deputatilor ca principalul vinovat in cazul facsimilarii si deteriorarii Codex Aureus este Hermann Scheffer, cel ce a intermediat contactul intre partea romana si cea germana, respectiv elvetiana. "E o strasnica bulibaseala la Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) in cazul Codex Aureus, iar vinovatii sunt destul de greu de depistat", a spus Mihai Malaimare, presedintele comisiei. Cercetarile asupra modului in care copii identice ale Codex Aureus au ajuns sa fie puse in vanzare, fara acordul partii romane - proprietarul originalului - au fost declansate la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe si apoi a MCC. Dan Erceanu, directorul Bibliotecii Nationale, a fost arestat si interogat abuziv in legatura cu aceasta infractiune.

Nastase s-a intors convins si invins de Iliescu

Presedintele Ion Iliescu si premierul Adrian Nastase au considerat ca alegerile anticipate nu sunt o prioritate pentru Romania, in momentul de fata". Asa a sunat ieri anuntul-bomba al purtatorului de cuvant al Presedintiei, Corina Cretu, dupa intrevederea dintre primii doi oameni in stat. Desfasurata in biroul presedintelui de la Palatul Cotroceni, intalnirea a durat doua ore si jumatate, la discutii fiind prezenti numai Iliescu si Nastase. Premierul a plecat fara sa faca declaratii, iar presedintele si-a trimis la inaintare purtatorul de cuvant. Intrebata cum a reusit seful statului sa-si impuna punctul de vedere si sa-l convinga pe presedintele PSD sa renunte la ideea alegerilor anticipate, Corina Cretu a sustinut ca, "probabil", Iliescu i-a explicat lui Nastase ca rezervele sale fata de decalarea alegerilor nu tin "de chestiuni personale", ci de interesele tarii. De altfel, presedintele a si trasat, prin vocea Corinei Cretu, prioritatile "gandirii strategice si actiunii politice" ale PSD, "prin prisma responsabilitatilor care-i revin la guvernare". E vorba de continuarea cresterii economice, ameliorarea nivelului de trai, combaterea saraciei si reforma in administratia publica. Aici, presedintele a atins un punct sensibil - remanierea Executivului. Iliescu a venit cu aceasta propunere de mai multa vreme, drept contraargument la ideea anticipatelor, sustinuta fervent de Nastase. "Reforma poate fi demarata inclusiv printr-o remaniere guvernamentala semnificativa, care sa duca la restrangerea aparatului central, la imbunatatirea structurilor administratiei, la optimizarea circuitelor, simplificarea procedurilor si reducerea birocratiei", a afirmat Corina Cretu. Ea a precizat ca nu au fost discutate chestiuni concrete legate de remaniere, aceste aspecte urmand sa fie analizate la intrevederea pe care seful statului o va avea cu liderii PSD in luna ianuarie. Solicitata sa spuna daca aceste opinii, in special cea privind anticipatele, sunt impartasite atat de premier, cat si de presedinte, Corina Cretu a spus: "Domnul presedinte a ramas cu impresia ca acesta este si punctul de vedere al premierului". Ion Iliescu nu a uitat nici problema modificarii Constitutiei, care ramane "o urgenta" pentru clasa politica: "Presedintele e interesat ca prevederile sa fie bune, nu ca proiectul sa fie elaborat foarte repede", a precizat Corina Cretu.

Revolutia - medalia uitarii

Timisoara nu trebuie sa se mai astepte la recunostinta din partea clasei politice. Puterea pesedista a ignorat deliberat adunarea aniversara a acelora care, in 16 decembrie 1989, au dat, in strada, semnalul revoltei anticeausiste. Nu se mai numara printre prioritati, nu se mai afla in catalogul dificultatilor de grad zero. Acelasi lucru l-a simtit si opozitia care, de asemenea, a omis sa-si trimita vreun reprezentant. Uitarea tinde sa devina oficiala si, numai de dragul aparentelor, mai imbraca forme goale si reci precum sedinta solemna a Parlamentului, bifata in preajma zilei de 22 decembrie. Uitarea care-i revolta pe buna dreptate pe revolutionarii timisoreni este unul din semnele distinctive ale "normalitatii" romanesti. Ea nu cicatrizeaza ranile, ci se manifesta brutal, amputand si aruncand la groapa de gunoi a istoriei evenimente recente si dureroase, inclusiv pe acelea care au schimbat destinul natiunii. In aceasta normalitate se incadreaza perfect desconsiderarea de catre clasa politica a memoriei martirilor din decembrie. Ce insulta mai mare li s-ar fi putut aduce acestora decat decorarea cu Steaua Romaniei a unor fosti politruci ceausisti, cu Virtutea Militara a unor ofiteri care nu au savarsit nici o fapta de vitejie, in trecut sau acum. Nu am vazut nici un revolutionar autentic - cu exceptia lui Dan Iosif, consilier prezidential - decorat la Cotroceni. Nici un ranit in revolutie nu a primit o distinctie din mana presedintelui Ion Iliescu. Nici un parinte nu a fost invitat in Salonul Unirii sa i se inmaneze Serviciul Credincios pentru fiul secerat de gloante. Impostorii sunt insa la mare rang. Normalitatea romaneasca a reusit sa uniformizeze randurile. Revolutionarii adevarati nu se mai deosebesc de cei de opereta, cu totii fiind certificati de acelasi inscris. Un "revolutionar" de Slobozia, care astepta, in cazarma, ordinele, cu pusca la picior, are aceleasi drepturi ca civilul din Timisoara sau Bucuresti care se aseza in fata tancurilor. In aceasta plafonare a curajului, in mod miraculos, doar gen. Stanculescu cu al lui picior in ghips nu a fost inclus. Degeaba striga revolutionarii timisoreni ca omologii lor afiliati politic PSD formeaza "adunarea impostorilor" si ca este nevoie de standarde morale pentru luptatorii din decembrie '89. Codrin Stefanescu, Bebe Ivanovici, Luca Stefanoiu, Dorin Lazar Maior nu mai pot fi detronati. Ba, mai mult, ei tind sa vorbeasca in numele tuturor revolutionarilor, impunand agresiv lipsa oricarui standard. Acesti indivizi au murdarit an de an cuvantul revolutionar, el ajungand sa fie, in ochii marii mase, sinonim cu nerusinarea, escrocheria, lacomia. Mai mult, insasi Revolutia s-a incetosat si s-a chircit in memoria oamenilor sub apasarea fetelor de profitori odiosi intinse pe ecrane. Incapabila sa-i onoreze cum se cuvine pe revolutionarii timisoreni, clasa politica demonstreaza inca o data ca nu este dispusa sa-si plateasca datoriile mai consistente fata de revolutie. Cea mai importanta dintre ele se refera la propria ei reabilitare. Dar a-i cere sa se reformeze moral, sa dezvolte modele verticale, sa lupte pentru principii ori sa puna mai presus de propriile interese cetatenii, pare deja stupid. Dupa un deceniu de incredibile reciclari, in care am vazut comunisti transformati in democrati, securisti in oameni de afaceri, nulitati in parlamentari, s-a nascut, in fine, politicianul de moda noua. Reperele create odinioara sunt intinse pe un pat al lui Procust si dimensionate dupa standardele noilor guvernanti. Revolutionarii timisoreni nu mai pot pretinde gratitudine politicienilor de azi, care valorifica istoria precum capitalul. Li se poate pretinde doar atat: macar sa nu distruga, daca nu mai au ce pune in loc.

"O limpezire care nu mai putea fi amanata"

Simona Marinescu, senator si secretar executiv al PSD, este de parere ca solutia de compromis gasita de Iliescu si Nastase limpezeste situatia PSD pe scena politica. "Era extrem de important ca presedintele partidului sa se clarifice cu presedintele tarii acum, nu mai tarziu. Altfel, de exemplu, reuniunea festiva a Parlamentului consacrata Revolutiei risca sa se transforme intr-o dezbatere derizorie pe tema anticipatelor. O chestiune de o asemenea importanta nu trebuia intarziata. Nesiguranta nu face bine in politica", comenteaza Simona Marinescu.